Clasificarea vinurilor

Clasificarea vinurilor dupa criterii riguros stiintifice este imposibila, datorita compozitiei chimice complexe. Pe de alta parte, diversitatea calitativa a vinurilor, determinata in principal de arealele in care se cultiva vita de vie precum si diversitatea soiurilor, a facut ca fiecare tara viticola sa adopte sisteme proprii de clasificare a vinurilor.
In tara noastra criteriile de clasificare sunt continutul de alcool, insusirile de calitate determinate de compozitia fizico-chimica si tehnologia de obtinere, stipulate in legea Viei si Vinului.
Indiferent de categoria de calitate, vinurile pot fi albe, roze sau rosii.
In baza acestor criterii, vinurile sunt clasificate in:
-vinuri de masa (consum curent),
-vinuri de calitate,
-vinuri speciale.

Vinurile de masa (de consum curent) sunt usoare, anonime, fara a avea pretentii de identitate de soi sau de podgorie. Taria alcoolica minima este de 8,5% in volum.

Vinurile de calitate se obtin din soiuri de struguri cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in areale viticole delimitate. in functie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, soi si tehnologia de vinificatie pot fi:
vinuri de calitate cu indicatie geografica, denumite si vinuri de calitate superioara (Vs);
vinuri cu denumire de origine controlata (DOC)

Vinuri de calitate superioara (Vs) – au taria alcoolica de minim 9,5% vol, cu mentiunea zonei geografice de producere, eventual si denumirea soiului sau a sortimentului. Exportul acestor vinuri poate fi facut sub denumiri generice similare cum ar fi „Landwein”, „Vin de Pays”, „Country Wine” etc.

Vinuri de calitate superioara cu denumire de origine controlata (D.O.C)
Aceste vinuri au personalitatea locului de producere, soiului si modului de cultura, iar denumirea de origine este constatata prin traditie. Taria alcoolica minima dobindita este de 11% vol, iar strugurii din care provin trebuie sa aiba un continut minim in zaharuri de 190 gr/l. Un vin poate purta denumirea de origine controlata numai cu conditia ca denumirea de origine sa fie aprobata prin ordin de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, iar vinificarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea sa se faca in acelasi areal.

La randul lor, vinurile DOC pot fi :
vinuri de origine controlata (DOC),
-vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOC-CMD.CT sau CIB).

Vinurile ce au denumire de origine controlata si trepte de calitate (D.O.C.) reprezinta cea mai inalta categorie de calitate. Producerea acestor vinuri se face in areale restranse si dupa reguli severe. Acordarea treptei de calitate este motivata de mai multi factori – continutul in zaharuri, proportia de boabe stafidite, atacul putregaiului nobil – care sunt determinati in primul rand de momentul recoltarii.

Vinurile speciale

Vinurile spumante sunt obtinute prin fermentare in butelii, fermentarea in butelii si rezervoare, fermentarea in rezervoare. Vinurile spumante se imparte in:

-sampanie (Pinot noir, Pinoit meunier, Chardonnay, ciclu de fermentare 12 luni);

– vinuri spumante obtinute dupa metoda Champanoise (ciclu de fermentare, 9 luni);
vinuri spumante obtinute prin fermentatie secundara in rezervoare;
vinuri spumante naturale- ce au un continut redus de alcool 6-9% si 60-100 g/l zahar rezidual.

Vinuri spumoase sunt:

–          vinuri seci cu maxim 15 g/l zahar;

–          vinuri demiseci cu 15-40 g/l zahar;

–          vinuri semidulci cu minim 40 g/l zahar.

Vinuri licoroase.

–          Vinuri aromatizate: vin pelin; vermut;

–          alte vinuri aromatizate bitterul;

In Romania a fost adoptat sistemul german de atribuire a treptelor de calitate:
„cules la maturitate deplina” – adica in momentul in care strugurii sunt copti si acumularea de zaharuri este min . 196 gr/l;
„culesul tarziu” – momentul culesului in acest caz este atunci cand strugurii strugurii sunt supracopti si creste cantitatea de zahar pe seama pierderii apei, acesta depasind 213 gr/l;
– C.I.B. – „cules la innobilarea boabelor” – moment in carte pierderea apei prin supracoacere este completata de stafidiere sau aparitia mucegaiului nobil (care extrage apa din bob concentrand zaharurile fara a afecta compozitia acestuia). Strugurii din care provine vinul au continut de zaharuri de minim 240 gr./l.

Dreptul producatorilor de a folosi denumirile de origine este controlat si se acorda anual de catre Oficiul National al Denumirilor de Oigine a Vinurilor (O.N.D.O.V), organism aflat in subordinea Ministeruli agriculturii.

O alta clasificare este data de continutul in zaharuri. Din acest punct de vedere, vinurile pot fi:
Seci – cu continut in zaharuri de pina la 4 gr/l
Demiseci – cu continut in zaharuri cuprins intre 4.01 gr/l si 12 gr/l
Demidulci – cu continut in zaharuri cuprins intre 12.01 gr/l si 50 gr/l
Dulci – cu continut in zaharuri de peste 50 gr/l.

Produsele pe baza de struguri, must sau vin se clasifica: sucuri de struguri, natural, concentrat, liofilizat, impregnat cu CO2 alimentar, bautura racoritoare din suc de struguri, must taiat (nu intra in fermentatie), must concentrat, miste (must alcoolizat), distilat de vin (coniacul), distilat invechit de vin (vinars),  alcoolul de vin.

Sursa: Magazin Vinuri, Gazeta de Agricultura

About cotnari

Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru cresterea si rodul vitei de vie ne-a invatat sa pretuim fiecare boaba purtatoare de soare si sa impartasim cu ceilalti bucuria vietii.
Acest articol a fost publicat în Vinul și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s