Grasa de Cotnari, vinul cu o traditie de sute de ani

Istoric  Grasa de Cotnari

Grasa de Cotnari se cultiva in mod traditional in vechile podgorii de la Cotnari.

 Grasa s-a nascut, dupa majoritatea autorilor, in inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie considerata „prea veche pentru ca istoria sa-i poata deslusi inceputurile”,  potrivit Acad. VALERIU D. COTEA. Din Alba Iulia, soiul Grasa a ajuns mai tarziu la Cotnari.

In literatura romana, unii autori insista asupra faptului ca soiul Grasa a fost adus la Cotnari de Voievodul Stefan cel Mare, ca urmare a intalnirii avute cu regele Ungariei Matei Corvin, cand acesta se afla la Alba Iulia. Dupa degustarea vinurilor din aceasta podgorie, Stefan cel Mare a apreciat soiul Grasa si a primit in dar butasi din acest soi. Grasa adusa la Cotnari, in timp, s-a naturalizat si s-a adaptat perfect la conditiile climatice din aceasta podgorie. Vinul obtinut aici, cunoscut sub numele de Grasa de Cotnari (dupa numele localitatii) a depasit cu mult calitatile soiului Grasa de la Alba Iulia.

O alta varianta, la fel de sustinuta, este faptul ca soiul Grasa era deja cultivat pe teritoriul actual al podgoriei Cotnari (podgorie la fel de veche ca si Alba Iulia) cu mult timp inainte de domnia voievodului Alexandru cel Bun (1400-1432), deci se elimina ipoteza ca acest soi a fost adus de Stefan cel Mare, deoarece a domnit mai tarziu (1457-1504).

Dar oricum, fie el „plamadit” la Alba Iulia, ori creat la Cotnari, un lucru este atestat, acela ca este un vechi soi autohton, cu care viticultorii romani se mandresc, faurind la Cotnari si in ultimul timp la Pietroasa unul din cele mai bune vinuri demidulci si dulci din lume

Obtinerea vinului Grasa de Cotnari

Grasa de Cotnari este cunoscuta in Moldova si prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasa. Soiul Grasa de Cotnari este cultivat in podgoria Cotnari alaturi de soiurile romanesti Francusa, Feteasca alba si Tamaioasa romaneasca, alcatuind sortimentul traditional al podgoriei, singurul care se mai pastreaza in Romania. Din acest motiv am putea numi podgoria Cotnari „rezervatie viticola nationala”.

Grasa de Cotnari se obtine din strugurii de marime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificati, cu boabe dese si nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea expusa la soare.

Strugurii sunt culesi atunci cand sunt deja trecuti de maturitate si atacati de putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). In urma procesului de fabricare, se obtine un vin superior alb, de desert, demisec sau licoros, cu un continut de circa 240 grame de zahar pe litru si o tarie care depaseste uneori  15 grade.

In toamnele calde si uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numita si „putregaiul nobil” sau „mucegaiul nobil”, popular cunoscuta si sub denumirea de „putreziciunea nobila”, se intalneste frecvent pe strugurii soiului Grasa. Ca urmare aceasta ciuperca provoaca innobilarea (stafidirea) boabelor prin eliminarea apei din miez, fenomen cunoscut sub numele de „Botrytizare”. Aceasta se explica prin faptul ca pielita boabelor are o anumita alcatuire, care favorizeaza dezvoltarea pe suprafata ei a mucegaiului nobil. Ciuperca provoaca perforarea pielitei, care este subtire si delicata, determinand accelerarea procesului de evaporare a apei din bob si deci concentrarea mustului. In aceste conditii, productia de struguri la hectar este foarte mica, de obicei in jurul a 4.000-5.000 kg.

Producerea unor vinuri dulci naturale, provenite din strugurii soiului Grasa, ce au suferit fenomenul de botrytizare, avand un procent ridicat de boabe stafidite, implica aplicarea unor tehnologii specifice. Acestea necesita un consum mare de forte de munca si multa, multa migala, asemanatoare cu migala cautatorilor de aur din nisipurile aurifere.

Ideal este sa se faca separat culesul boabelor innobilate (stafidite), sau al fractiunilor de struguri cu procent ridicat de boabe stafidite. Se mai poate practica si separarea boabelor stafidite dupa culesul strugurilor. Zdrobirea boabelor stafidite se face atent, evitandu-se sfaramarea semintelor, pana ce se obtine o pasta. Se amesteca pasta obtinuta cu mustul obtinut tot din soiul Grasa dar din struguri nestafiditi, in proportie de 1 kg pasta la 3 litri must. Macerarea acestui amestec de pasta-must dureaza cateva ore, la o temperatura de 25°-26°C, dupa care prin presare se extrage partea lichida. Fermentarea acestui produs lichid obtinut (care este practic un must natural cu o concentratie mare de zaharuri) se face la temperaturi mai coborate, in nici un caz sa nu depaseasca 20°C. In momentul realizarii echilibrului de alcool-zahar dorit, se sisteaza fermentatia alcoolica.

In general, vinurile dulci din Grasa, obtinute din struguri culesi la supracoacere (stafidirea boabelor), prezinta insusiri organoleptice si de compozitie care le situeaza in familia vinurilor de acest gen de reputatie mondiala. Aceste vinuri se caracterizeaza prin continuturi importante de glicerol si extract, ceea ce le confera onctuozitate si corpolenta. In mod obisnuit, vinurile obtinute au o tarie alcoolica de minim 12°, o aciditate totala destul de ridicata, ce oscileaza in jurul a 5,0 g/l, iar continutul in zaharuri depaseste 50 g/l.

Grasa de Cotnari, vinul de colectie premiat inca din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

In timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Romaniei, vinurile de Cotnari participa pentru prima data la un concurs international. Astfel, la Paris, Grasa a obtinut distinctia suprema.

De-a lungul timpului, atat Grasa de Cotnari, cat si celelalte vinuri de Cotnari au obtinut un mare numar de distinctii la concursurile internationale si nationale de vinuri la care au fost prezente.

Grasa de Cotnari din 1956 este cel mai vechi vin din vinoteca. Mai sunt cateva sute de sticle, care fac obiectul licitatiilor. Pretul de pornire este de 600 euro sticla fara tva. Acest vin a fost propus pentru a fi pastrat in tezaurul Bancii Nationale.

Sursa: Romania Libera

About cotnari

Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru cresterea si rodul vitei de vie ne-a invatat sa pretuim fiecare boaba purtatoare de soare si sa impartasim cu ceilalti bucuria vietii.
Acest articol a fost publicat în Vinul și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Grasa de Cotnari, vinul cu o traditie de sute de ani

  1. Pingback: Grasa de Cotnari, vinul de aur al Iasului | COTNARI – Vinul de Aur

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s